Oricine a impartasit vreodata lupte cu un prieten a primit probabil o versiune a sfatului de a „privi din alta perspectiva”:
stiu ca esti supraincarcat la serviciu, dar gandeste-te cat de norocos esti sa ai un loc de munca.
A fost un lucru dur de spus, dar el este supus mult stresului in aceste zile.
Nu ti-ai suflat dieta… petrecerile de vacanta nu conteaza!
Numita „reevaluare cognitiva”, aceasta strategie de reglare a emotiilor este una pe care o folosim adesea in interiorul propriilor noastre capuri. Cand ceva ne face sa ne simtim rau, am putea incerca sa ne spunem din nou povestea intr-un mod care sa nu fie chiar atat de dureros.
Desi cercetatorii au considerat de mult acest lucru un mod sanatos de a face fata, un nou studiu sugereaza ca ar putea fi util doar in anumite contexte si daunatoare pentru bunastarea noastra in altele.
Publicitate
X
Reevaluarea cognitiva ne modereaza emotiile cu privire la o situatie, mai degraba decat sa schimbe situatia in sine. Dar daca situatia – jobul stresant, relatia neimplinita, alimentatia nesanatoasa – ar putea fi imbunatatita
. In acest caz, atenuarea sentimentelor noastre negative ar putea reduce motivatia noastra de a face acele imbunatatiri. De fapt, cercetarile anterioare au sugerat ca oamenii care sunt calificati in reevaluare sunt mai putin deprimati, dar numai daca factorii de stres din viata lor sunt incontrolati.
Pentru acest studiu, cercetatorii au recrutat 74 de adulti tineri si le-au cerut sa completeze chestionare care sa le masoare bunastarea, inclusiv nivelurile lor de depresie, anxietate, stres, nevrotism (tendinta lor de a experimenta emotii negative), anxietate sociala si stima de sine. Apoi, participantii au descarcat o aplicatie speciala care ii trimitea periodic ping pentru a raspunde la un sondaj, de aproximativ zece ori pe zi timp de o saptamana. Sondajele au intrebat daca au facut vreo reevaluare cognitiva de la ultimul ping si cat de mult au simtit controlul asupra a ceea ce se intampla.
Conform rezultatelor, participantii care au folosit reevaluarea cognitiva mai mult, in general, nu au avut tendinta de a fi mai fericiti. In schimb, situatia a contat. Oamenii cu o bunastare mai mare – stima de sine mai mare si mai putina depresie, anxietate, stres, nevroticism si anxietate sociala – au avut tendinta de a folosi reevaluarea mai mult in contexte incontrolabile decat in cele controlabile. De exemplu, s-ar putea sa-l fi folosit pentru vreme rea, dar nu pentru notele proaste ale testelor. Cu toate acestea, pe masura ce scorurile de bunastare au scazut, acest model s-a inversat.
„Cand o situatie poate fi schimbata in mod direct, reevaluarea poate submina functia adaptativa a emotiilor in actiunea de motivare”, scriu cercetatorii. Daca gestionarea emotiilor noastre devine un substitut pentru actiunea catre o viata mai buna – pentru noi insine sau pentru altii – nu ne face bine. Emotiile negative nu ar trebui sa fie intotdeauna inlaturate; pot oferi indicatia si combustibilul pentru a face o schimbare.
Deoarece cercetatorii au masurat starea de bine o singura data, acest studiu nu poate dovedi ca utilizarea sanatoasa a perspectivei ne face sa fim mai fericiti. (Ar putea fi invers, in cazul in care oamenii fericiti sunt mai priceputi la utilizarea strategiilor de reglare a emotiilor.) Coautorul Peter Koval, cercetator la Australian Catholic University, spune ca el si colegii sai lucreaza la un studiu experimental care ar putea lumina aceasta relatie.
In cele din urma, sfatul unic – „Daca vrei sa fii fericit, schimba-ti perspectiva” – poate fi gresit. Cultivarea fericirii poate necesita flexibilitate si agilitate, capacitatea de a folosi un arsenal de tehnici cand si unde se potrivesc.
