Imi amintesc si acum cand am lovit unul dintre prietenii mei apropiati.
S-a intamplat cu multi ani in urma. Ieseam impreuna de la un curs de chimie, iar el ma tachina… fara mila. I-am cerut in repetate randuri sa se opreasca, dar nu a vrut. Totusi, in loc sa ridic din umeri, l-am lovit puternic la brat. Amandoi am fost socati, dar doar eu am ramas si eu cu rusine.
Stiu ca nu sunt singurul care a lasat furia sa ia tot ce e mai bun din ei doar pentru a regreta dupa aceea. In timp ce furia poate fi uneori utila, de cele mai multe ori este daunatoare. Daca raspundem la deprecieri fara importanta sau la greseli percepute prin tipete, snobing sau violenta, poate escalada conflictul, provocand ravagii in relatiile noastre.
Publicitate
X
Cum ne putem pastra calmul si sa nu lasam furia sa scape de sub control
Studii recente sugereaza ca mindfulness ar putea ajuta.
Mindfulness, o stare de a fi adesea dezvoltata prin practici de meditatie, implica acordarea de atentie circumstantelor noastre prezente cu acceptare si nejudecare, sporind in acelasi timp equanimitatea noastra. Intr-un studiu publicat in Mindfulness, David DeSteno si colegii au oferit jumatate dintre participanti o practica zilnica de mindfulness pe care sa o faca acasa timp de trei saptamani, in timp ce cealalta jumatate a exersat rezolvarea puzzle-urilor si problemelor cognitive. Practica mindfulness i-a ghidat pe participanti sa se concentreze pe respiratia si senzatiile corpului lor, sa monitorizeze gandurile si ratacirea mintii si sa dezvolte o orientare fara judecata fata de experienta lor.
Apoi, in laborator, participantii au facut un test care le-a masurat „functionarea executiva” sau controlul cognitiv – care include capacitatea de a inhiba comportamentul nedorit – si apoi au oferit unei alte persoane o scurta prezentare despre obiectivele lor viitoare. Fara sa stie participantii, ascultatorul a fost un confederat al cercetatorilor si a oferit intotdeauna o critica usturatoare a discursului, indiferent de continutul acesteia.
Ulterior, participantii au fost intrebati mai intai cum s-au simtit (inclusiv cat de suparati erau) si apoi i-au spus ca au fost „desemnati aleatoriu” sa creeze o mostra de degustare pentru criticul lor, folosind cateva ingrediente – dintre care unul era sosul iute super picant. Cercetatorii au folosit cantitatea de sos iute adaugata la esantion pentru a reprezenta dorinta unui participant de a provoca rau celeilalte persoane.
Rezultatele au aratat ca meditatorii au dat mult mai putin sos iute persoanei care i-a criticat decat au facut-o cei care nu au meditat – chiar daca au fost la fel de furiosi dupa critica. Cu alte cuvinte, meditatorii erau mai putin dispusi sa fie razbunatori.
Meditatie de scanare corporala
Simtiti-va
incordat
Simtiti-va corpul relaxat in timp ce incercati aceasta practica
Incercati-l acum
Potrivit lui DeSteno, acest rezultat se potriveste bine cu teoria budista despre ce inseamna meditatia mindfulness.
„Fa exact ceea ce dezvoltatorii de meditatie sperau ca va face: creste comportamentul etic, impiedicand oamenii sa faca rau altor oameni intr-o situatie in care acesta este raspunsul normativ”, spune el.
Cum functioneaza asta
Interesant este ca dorinta redusa de razbunare a meditatorilor nu parea sa provina din controlul cognitiv crescut, asa cum a fost masurat de test. DeSteno emite ipoteza ca mindfulness poate functiona de jos in sus, mai degraba decat sa ii ajute pe oameni sa inhibe comportamentul sau sa suprime emotiile intr-un mod controlat, de sus in jos. Aceasta ar putea fi o veste buna pentru cei care doresc sa-si controleze furia, dar le este greu de facut.
„In loc sa incerci sa controlezi un impuls pe care il ai, care este stresant si necesita efort, atentia iti scade „impelanta” sau dorinta de a provoca rau in primul rand”, spune el. „Asta inseamna ca esti mai putin in conflict cu motivatia ta.”
Desi s-ar putea ca practicile de constientizare sa ii faca pe oameni sa devina mai lipsiti de pasiune in jurul furiei, spune DeSteno, el crede ca de fapt reduc agresivitatea prin cresterea compasiunii, astfel incat oamenii au mai putina dorinta de a-i rani pe ceilalti. Studiile anterioare, de exemplu, au aratat cum mindfulness poate duce la un comportament mai plin de compasiune si mai putine actiuni de suprafata sau la exprimarea unei emotii diferite de cele pe care le simtiti. In orice caz, spune DeSteno, pare clar ca „mindfulness-ul este o practica care poate reduce ostilitatea si violenta indiferent de mediul in care te afli”.
Un alt studiu publicat recent sugereaza ca acest lucru poate fi valabil pentru cel putin o situatie particulara: conflictul intr-o casatorie.
In cadrul studiului, cuplurile au completat sondaje cu privire la nivelurile lor generale de mindfulness si apoi au fost conectate la monitoare de tensiune arteriala si aparate de electrocardiograma pentru a masura variabilitatea ritmului cardiac (variatia in timp intre bataile inimii, cu niveluri mai mari asociate cu o mai buna stare de sanatate si o reglare emotionala). Apoi, cuplurile au fost rugate sa discute despre un conflict din casnicia lor care i-a preocupat profund pe amandoi.
Dupa ce au analizat datele cardiovasculare, cercetatorii au descoperit ca indivizii mai atenti aveau citiri ale inimii mai bune in timpul conflictului – in special, variabilitate mai buna a frecventei cardiace si tensiune arteriala sistolica mai scazuta – decat cei care au fost mai putin atenti. Acest lucru sugereaza ca mindfulness ii ajuta pe oameni sa-si pastreze calmul in timpul conflictului – scazand riscurile pentru sanatate, reducand in acelasi timp potential agresivitatea (care a fost legata de acesti markeri).
Mai multe despre manie
Urmariti-i pe cercetatorul de iertare Fred Luskin vorbind despre furia constructiva versus mania distructiva.
Explorati cum sa depasiti furia distructiva.
Invata cum sa te enervezi.
Descopera cum sa vindeci creierul furios.
„Daca o persoana are tensiune arteriala mai mare intr-o situatie precum conflictul conjugal, va avea comportamente mai ostile si va raporta ca se va simti mai furioasa in timpul conversatiei conflictuale”, spune cercetatorul principal Jonathan Kimmes.
Interesant este ca el si colegii sai au descoperit ca, daca un membru al cuplului avea un nivel ridicat de atentie, celalalt partener avea si ele citiri mai bune ale inimii in timpul conflictului, indiferent de propriile niveluri de mindfulness. Acest lucru inseamna ca ambii parteneri pot beneficia de constientizarea unei singure persoane – poate creand un efect de ondulare care poate reduce tensiunile. Kimmes crede ca o persoana mai atenta este probabil sa comunice pe un ton mai calm si sa foloseasca un limbaj mai putin provocator in timpul conflictului – un semnal care nu este pierdut pentru cealalta persoana, a carei inima se calmeaza ca raspuns.
„O conversatie sau un conflict este un proces dinamic, in care citim mereu cum reactioneaza cealalta persoana”, spune Kimmes. „Asta inseamna ca, daca putem imbunatati trasaturile de constientizare a unui partener, aceasta poate avea efecte interpersonale in aval.”
Desi studiul lui Kimmes este preliminar, adauga o noua dimensiune cercetarii care conecteaza atentia la satisfactia conjugala. In plus, reflecta rezultatele altor studii care demonstreaza efectul pozitiv al atentiei unei persoane asupra celorlalti, cum ar fi profesorii mai atenti care imbunatatesc climatul emotional al clasei sau parintii mai atenti care sporesc bunastarea copiilor lor.
Impreuna, aceste doua studii sugereaza ca modul in care atentia ne reduce agresivitatea poate sa nu fie prin controlul constient al impulsurilor. Si daca acest lucru este adevarat, reducerea conflictelor in casatorii si alte relatii poate necesita mai putin efort si putere de vointa decat am crezut.
